Repunerea în situația anterioară

Zidirea Bisericii Evanghelice din centrul Bistriței – cartea sa de identitate, dăltuită-n piatră – a început în a doua parte a secolului al XIV-lea, conformația actuală a construcției datând din anul 1563. Ca aproape toate edificiile de acest fel, clădirea nu poate fi considerată capodopera unui singur ctitor, ci rodul strădaniilor unui întreg șirag de prelați și meșteri care s-au ocupat de construire, de înălțare și adăugire, de refacere, de renovare și împodobire…, dovadă fiind elementele amestecate de arhitectură pe care le conține: romanică, gotică, renascentistă.

După eternul principiu aplicabil pe parcursul pământean: doi pași înainte, trei înapoi și unul … Citește mai departe

Suprema valoare

Aerul curat al iernii îl prețuim abia când dau năvală zilele toride de vară. Numai după plecarea unui om drag regretăm că nu am petrecut mai mult timp cu el. Degrevăm viața de ipoteca nemulțumirilor doar atunci când ajungem să ne spunem: „Dacă mi s-ar mai oferi ocazia de a mai da o tură, aș știi eu cum să trăiesc…” Și acalmia și armonia o apreciem, la justa valoare, abia când bubuitul tunurilor răzbate tot mai aproape.

„Doamne fă-mă o unealtă a păcii tale. Acolo unde este ură, lasă-mă să semăn iubire.” – Sf. Francisc de Assisi

„Ploaie de aur”
Citește mai departe

Un îndemn la drumeție

„Omul umblă ca o umbră, se frământă degeaba și strânge la comori… (Psalmii 39 : 4), chiar dacă „ nu ia nimic cu el când moare; visteriile lui nu se pogoară după el” (Psalmii 49 : 17) și „n-are nici un folos din toată truda pe care și-o dă sub soare” (Eclesiastul 1 : 3), de aceea vă spun vouă că e „mai bine o mână plină de odihnă decât amândoi pumnii plini de trudă și goană după vânt ” (Eclesiastul 4 : 6)

Rostul debutului cu caracter biblic nu este de a îndemna la lene și delăsare, cum aparent … Citește mai departe

Despre mine, despre noi…

Un vechi proverb românesc subliniază că „Dumnezeu dă, dar nu aduce acasă”, același adevăr fiind pretutindenea predicat: „Dumnezeu ne dă nuci, dar nu ni le sparge” (proverb german), „Dumnezeu îi ajută pe cei ce se ajută singuri” (proverb islandez), „Dumnezeu îți dă grâul, dar nu-ți coace și pâinea” (proverb austriac), „Dumnezeu hrănește păsările care dau din aripi” (proverb danez), „Cheamă-l pe Dumnezeu, dar vâslește departe de stânci” (proverb indian), „Ajută-te, căci atâta te va ajuta și Dumnezeu” (proverb unguresc)…, concluzia fiind una singură (sigură): „Nu aștepta milostenii !”

Noi nu am luat aminte la această elementară învățătură, reușind performanța, în … Citește mai departe

RUGĂ pentru lumea pe cale să se autodistRUGĂ

În copilărie, când am citit pentru întâia dată Biblia, câte un capitol în fiecare zi, la rugămintea bunicului – trecuse pragul de 80 de ani și nu mai vedea literele mărunte și înghesuite pe filele îngălbenite de timp – impresiile culese de pe traseul lecturii religioase nu s-au dovedit a fi deosebite. Biblia mi se părea o compilație dominată de harababură, în care coautorii și-au vărsat separat amintirile și fanteziile ca aport la constituirea capitalului social creștin. Referitor la conținut, recunosc că obișnuiam să recepționez ideile și întâmplările „mot a mot” (cuvânt cu cuvânt) și să le privesc cu un … Citește mai departe