Toponimia Munților Rodnei

Chiar dacă pare un subiect plictisitor și lipsit de însemnătate, nu pot trece cu vederea faptul că „botezul numelui” dat lucrurilor și locurilor a reprezentat un proces complicat și care s-a derulat necontenit, nu separat, ci interconectat la toate limbile „Babilonului”, fără a se putea lămuri cu exactitate de ce ridicăturii de pământ ce trece de opt sute de metri altitudine românii i-au atribuit termenul de munte, în timp ce alții îi spun mountain, berg, dag ori hegy, iar adânciturii alungite străbătută de un râu românii i-au zis vale, iar ceilalți au denumit-o valley, tall, vadi sau volgy.

Și atribuirea … Citește mai departe

Primăvara Paștilor

Cu riscul de a trece peste hotarul nesigur, sensibil, al saturației și cu promisiunea că nu o mai fac anul acesta, în cele ce urmează voi reda încă o colecție de „litere ilustrate”. Dacă Charles Dickens se pretează a fi citit iarna, în fotoliul din fața căminului, Nikos Kazantzakis e de preferat să fie lecturat primăvara, în fața ferestrei, frenezia narativă și explozia ideatică, ce caracterizează cărțile sale, asortându-se armonios cu elanul și entuziasmul naturii renăscute.

„Sărăcuțul lui Dumnezeu” – Nikos Kazantzakis

„Era primăvară, vreme însorită; pomii prinseră să înflorească; viile scoteau muguri, smochinii își deschideau primele lor frunzulițe fragede. … Citește mai departe

După 15 ani

Beneșul e un avanpost montan amplasat pe Culmea Curățelului ce leagă Vf. Ineu de comuna Rodna și care este cuprinsă între Cobășel și Baia (Valea Vinului).

Plecarea pe traseu se face din centrul localității Rodna, strada Toaca, ce urcă hotărâtă înspre codrul de pini și de molizi, fiind una dintre cele mai povârnite din câte am suit vreodată.
În aproximativ o oră de urcuș susținut se ajunge în capul cu cruce al dealului.
Tot în jur de o oră durează și drumul de culme, ce curge aproape pe orizontală și care ne conduce la stâna din Tarnița Beneșului.
Porțiunea finală
Citește mai departe

Livius Mircea Gubesch

Uneori, când zăresc luxul etalat ostentativ prin incintele unor basilici și catedrale ori șantierele fără de sfârșit din întinsele complexe monahale recunosc, rușinat, că poate n-ar fi lipsită de sens și celebrarea Intrării Domnului în Biserică, cel puțin o dată la 100 de ani, pentru a se realiza nu neapărat reconstituirea, ci „restartarea”, revenirea la valorile inițiale, reconectarea „arendașilor” care pun un prea mare preț pe odoare, odăjdii și ogoare, la dorințele reale ale „stăpânului moșiei”.

Duminica trecută am sărbătorit însă Intrarea lui Iisus în Ierusalim. L-am fi putut întâmpina cu toții în fața bisericii, cu sufletul larg deschis la … Citește mai departe

Duminica Floriilor

„Dacă ai doar doi bani în buzunar, cu unul cumpără o bucată de pâine și cu celălalt un crin” ( proverb chinezesc), pe care îl poți prinde în păr, la pălărie, la rever sau la butonieră, și dintr-o dată ai devenit alt om. Nici nu-mi pot închipui cum ar fi lumea fără flori, fără fluturi, fără copii… Și nici nu cred că, pur și simplu întâmplător, Învierea Domnului este sărbătorită în prag de primăvară, când natura o ia iară de la capăt și ne îndeamnă și pe noi la înnoire, la înflorire, la înălțare, la adâncire…

Lăsați-vă sufletul să înflorească-n
Citește mai departe