Tag: munte

Copacul

În copilărie, curtea casei şi livada dimprejur, mi se păreau o imensitate presărată de „nestemate” născute de natură. Eram avid să descopăr lumea şi să explorez fiecare colţişor. Povesteam cu fiecare floare şi alergam după fiecare fluture. Priveam și pipăiam cu atenţie tot ce mișuna prin bătătură: râmă, cărăbuş ori buburuză. Ascultam uimit cum mierla cea neagră şi cu ciocul galben, de mărimea unui pumn, poate cânta aşa de minunat, dar mai ales că poate zbura cu ajutorul a doar două aripioare.

Tot pe atunci, cu ochii măriţi de mirare şi puri ca floarea de prun, când vedeam fructele viu … Citește mai departe

Prisma de perspectivă

Dimineața devreme, după câte o noapte năvalnică, petrecută-n miezul munților, printre fulgere ce se succedau la câteva secunde, crăpând cerul şi iluminând meteoric conturul crestelor şi siluetele copacilor, urmate îndeaproape de tunete, ce parcă ieșeau din pântecul pământului și loveau doar în stânca de alături (reverberaţiile stingându-se apoi leneşe, în depărtări), și însoțite de picăturile mari de ploaie, sau chiar grăunțe de gheață, purtate de valuri de vânt, ce băteau ritmic în foaia de cort, unii dintre părtașii mei de munte etichetau experienţa trăită ca o noapte de nesomn, derulată într-o atmosferă apocaliptică, de iad, presărată cu larmă şi lacrimi, … Citește mai departe

Neștiutul

Sunt un simplu om, care a venit pe lume când i-a fost sorocit să urmeze calea dintre pântec şi pământ. Viaţa e scurtă. Traiul e greu. Pe Dumnezeu nu l-am întâlnit încă. Nici nu l-am văzut vreodată şi nici glasul lui nu l-am auzit. Am aflat de el, mai întâi de la părinţi. Biblia şi Biserica mi-au oferit apoi, mai multe informaţii : credibile, şi mai puţin veridice. M-am ocupat o vreme cu întrebări şi căutări. Nu ştiu dacă au avut vreun rost, ori dacă de pe urma lor am tras un cât de mărunt folos. Când le-am abandonat nu … Citește mai departe

Promisiuni

Nu poţi eticheta exclusiv după debut, parcursul unui om, aşa cum finalul unei traiectorii, personale sau profesionale, nu este definitoriu, de fiecare dată, pentru formularea unor aprecieri de ansamblu. Unii promit în punctul de plecare şi  par sortiţi definitiv izbânzii, dar sfârşesc în anonimat, mediocritate, sau chiar mai rău. Alţii au începuturi modeste, nesemnificative valoric, dar prin perseverenţă ori mâna providenţei, dobândesc faimă, funcţii, averi, fără a avea însă siguranţa că vor rămâne pe culme ori vor intra iarăşi în dizgraţia destinului.

În munţii mei dragi, am întâlnit adesea fire firave de pâraie, ce nu evocau mare lucru şi nu … Citește mai departe

Sacrosancţii

Munţii (muţi ca mormântul), nu sunt doar simple, senine şi sărace tărâmuri de lemn şi piatră, din care erau croite în trecut bisericile (de la temelie până la turlă), ci şi locuri încărcate de istorie, considerate sacre şi care prilejuiesc şi astăzi masive pelerinaje religioase.

Dintre munţii biblici în care s-au întâmplat lucruri importante ori s-au înfăptuit minuni,  nu putem omite Muntele Ararat, din Anatolia, pe culmea căruia s-a oprit arca lui Noe, după potopul cel mare, sau Muntele Sinai pe vârful căruia  Moise a primit cele 10 porunci şi unde se află amplasată în pustiu, dar nu în părăsire, … Citește mai departe