Munții Maramureșului

Munţii Maramureşului sau Carpații Păduroși, cum erau denumiți în vechile diplome transilvănene, sunt punct de convergenţă a mai multor regiuni istorice: Maramureşul Românesc, Bucovina, Zakarpatia şi Galiţia, fiind singurul trup de munte aflat doar jumătate pe teritoriul românesc.

Masivul montan de aproape 100 km lungime atinge înălţimile maxime în vârful Hovârla (2061 m altitudine – aflat pe teritoriul Ucrainei) şi vârful Farcău (1957 m altitudine – situat pe teritoriul României), este împărţit de Vaser şi Ruscova în trei părţi principale şi are în portofoliu două frumoase lacuri glaciare : Vindirelu și Băița, zeci de izvoare de ape minerale (reprezentative fiind … Citește mai departe

Din nou, în Peștera Izvorul Tăușoarelor

Se spune că ne naștem apă (la naștere, trei pătrimi din corpul uman conține atomi de hidrogen și oxigen), rămânem o viață întreagă apă (chiar și la maturitate peste jumătate din corpul uman este compus din aceeași atomi) și … murim pământ.

Dar câte forme îmbracă banala apă, câte frumuseţi întruchipează, câte întrebuinţări i se atribuie şi în câte lucruri create de om este aşezată. Este elementul esenţial al vieţii noastre, dar obişnuiţi fiind să o bem zilnic, să ne gătim cu ea hrana şi să ne spălăm trupul, uităm cât de importantă este, așa că necontenit o „necinstim” prin … Citește mai departe

Munții Țibăului

Nu doar „domnii” cei înalți și înfumurați au lucruri de dezvăluit, ci și semenii lor mai scunzi, senini și supuși, cuminți și rămași curați la suflet, în pofida încrengăturilor de încrețituri răsărite la colțul gurii și coada ochiului.

Și Munții Țibăului sunt munți mici, dar mărinimoși din cale afară în povești și priveliști. Prima impresie pe care o încerci când calci pe culmile lor este că execuți un simplu „exercițiu de smerenie” montană, și totuși imaginile și istorioarele pe care umil și generos ți le așează la picioare te îndeamnă să-i păstrezi permanent aproape de sufletul tău.

Munţii Ţibăului sau … Citește mai departe

Munții Ciucaș.

Am să vă prezint astăzi „perla” Carpaților de Curbură: Munții Ciucaș, o rezervație naturală spectaculoasă, cu relief ruiniform de excepție, în care formațiunile stâncoase au felurite forme și poartă diferite denumiri: Babele la Sfat, Tigăile Mari, Mâna Dracului, Gemenii, Turnul Goliat (i se mai zice și Moșul cu oile), Tigăile Mici, Sfinxul Bratocei; înălțimea maximă fiind atinsă în Vf. Ciucaș, sau altfel spus Csukas-csucs, având altitudinea de 1954 m.

Pentru a ajunge pe acest tărâm de basm, la ieșirea din Brașov o luați în stânga spre Vălenii de Munte, traversați orașul Săcele (compus din șapte sate), urmați firul râului și … Citește mai departe

Bistriciorul Călimanilor.

După două luni de „domiciliu forțat” și o „primăvară pierdută”, chemarea muntelui, dorința de a evada din climatul necurat, pecetluit de pandemie, a fost parcă mai intensă și mai insistentă, ca niciodată.

Ca atare, în chiar prima zi de libertate, am luat cu asalt „Bastionul Bistriciorului”, poziționat pe o culme secundară și scurtă a Călimanilor, ce aduce ca format cu frumoasa coroană a Țibleșului, căci e compusă tot din trei vârfuri: Zurzugăul, Bistriciorul și Străciorul.

Dată fiind izolarea de restul masivului muntos și puzderia de munți mărunți presărați primprejur, Zurzugăul e un punct perfect de panoramă spre Lacul Colibița, Bistriciorul … Citește mai departe