Drumeții montane – Page 13

Doamna Toamna, pe Cormaia.

La munte, toamna e meşter mare în „vopseluri”, ce le toarnă în pasteluri, pictând pădurea, cu blândețe și belșug, într-o paletă viu colorată: cireşii sălbatici îmbracă straie roşii, mestecenii au veşminte ce variază de la auriu până la ruginiu închis, lariţa poartă haine portocalii, iar fagul şi carpenul trec succesiv prin toate tonurile, sfârşind în cărămiziu.

Vă ofer astăzi câteva secvențe din extraordinarul „concert de culori” desfășurat la Cormaia pe traseul Cabana „Farmecul Pădurii” – Tarnița Nedeii – Pârâul Pietrelor.

Fiecare copac atins de aripa toamnei pare un „Pom de Crăciun”, pare o torță ce emană căldură și culoare. Impresiile … Citește mai departe

Vf. Șerbota-Custura Sărății-Vf. Negoiu (Munții Făgăraș)

„Nu știu alții cum sunt”, dar noi, când sunăm adunarea pe grupul de WhatsApp „Bistrița Montan”, redevenim copiii de altădată, când așteptam entuziasmați să plecăm în tabăra școlară de vară. Ca atare, cuprinși de frenezia reîntâlnirii, nu mai avem pic de stare și răbdare.

Muntele nu înseamnă numai tăceri încrustate în lemn și piatră, nu înseamnă numai provocare, luare în altitudine și depășirea de limite în soare și sudoare, ci și camaraderie clădită „cu bocancul” și rucsacul în spate, lângă focul cu ceaun și cântece.

Nu avem aceeași profesie și nici același temperament, dar tovărășia zămislită în aerul tare al … Citește mai departe

Munții Bihorului – Cetățile Ponorului

Deși pare banală, fiindcă în mod normal nu e nicicum (fără culoare, gust și miros), și chiar dacă nu-i acordăm respectul care i se cuvine, picătura de apă este cea care face diferența între pustiul de piatră și viul cel voios și verde. Viața vine pe lume prin mijlocirea apei și rămâne indisolubil legată de aceasta și ființa, și sămânța, și alternanța anotimpurilor. „Essentia” planetei albastre nu e un simplu solvent, ci sufletul (și răsufletul) pământului, fermentul care-l frământă, unealta anume uitată-n lume de „Marele Creator” spre desăvârșirea lucrării sale și care necontenit sapă, străpunge, sfărâmă, stinge, schimbă, șterge, șlefuiește…… Citește mai departe

Munții Bihorului – Cetatea Rădesei.

Platoul Padiș, aflat în Munții Bihorului, respectiv în extremitatea estică a Parcului Natural Apuseni, reprezintă apogeul carstic al României, ca întindere și variație, deținând în portofoliu izbucuri și sorburi enigmatice, chei adânci (Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald), văi sălbatice (Valea seacă, Valea Rea), cascade spumante (Bohodea, Bulbuci), ghețari (Focul Viu, Borțig, Barsa), peșteri unicat (Cetatea Rădesei, Cetățile Ponorului), precum și o suită de doline și avene presărate prin tainica „Lume Pierdută”.

Aria de desfășurare a acestui platou montan se află la aproximativ 1200 m altitudine, accesul făcându-se pe ruta Sudrigu-Pietroasa-Boga-Padiș, pe un drum asfaltat, recent modernizat. Ar mai fi o … Citește mai departe

Munții Trascăului : Râmețul și Rimetea

Când petreci cu oameni faini, patru zile se preschimbă-n patru ani. Cu această impresie m-am întors din tura efectuată cu familiile în Trascăul Apusenilor, unde cheile croite în calcare pun în scenă un adevărat spectacol de creste, turnuri, prăpăstii, peșteri și grohotișuri.

Un prim popas l-am făcut la Mănăstirea Râmeț, situată la 18 km depărtare de Teiuș (Alba).