Despre justețe… și alte mărunțișuri esențiale – Page 12

Pâine, pentru mâine

În miezul rugăciunii rostită de către Iisus Hristos – singura, de altfel, și oferită doar cu titlu exemplificativ – este pusă „pâinea noastră cea de toate zilele…” (Matei 6:9). Nu e deloc de mirare, căci în discursul dur al izgonirii primilor oameni din rai se subliniază: „… blestemat este acum pământul din pricina ta; cu multă trudă să-ți scoți hrana din el în toate zilele vieții tale…” (Genesa 3:17) Și să nu uităm că prima minune înfăptuită de Iisus Hristos (la nunta din Cana Galileii) s-a petrecut prin înmulțirea pâinii și ce alăturare ademenitoare de arome răsare din înmuierea ei … Citește mai departe

Repunerea în situația anterioară

Zidirea Bisericii Evanghelice din centrul Bistriței – cartea sa de identitate, dăltuită-n piatră – a început în a doua parte a secolului al XIV-lea, conformația actuală a construcției datând din anul 1563. Ca aproape toate edificiile de acest fel, clădirea nu poate fi considerată capodopera unui singur ctitor, ci rodul strădaniilor unui întreg șirag de prelați și meșteri care s-au ocupat de construire, de înălțare și adăugire, de refacere, de renovare și împodobire…, dovadă fiind elementele amestecate de arhitectură pe care le conține: romanică, gotică, renascentistă.

După eternul principiu aplicabil pe parcursul pământean: doi pași înainte, trei înapoi și unul … Citește mai departe

Suprema valoare

Aerul curat al iernii îl prețuim abia când dau năvală zilele toride de vară. Numai după plecarea unui om drag regretăm că nu am petrecut mai mult timp cu el. Degrevăm viața de ipoteca nemulțumirilor doar atunci când ajungem să ne spunem: „Dacă mi s-ar mai oferi ocazia de a mai da o tură, aș știi eu cum să trăiesc…” Și acalmia și armonia o apreciem, la justa valoare, abia când bubuitul tunurilor răzbate tot mai aproape.

„Doamne fă-mă o unealtă a păcii tale. Acolo unde este ură, lasă-mă să semăn iubire.” – Sf. Francisc de Assisi

… Citește mai departe

Picături de înțelepciune populară

Când mi-e dat să descopăr, în creierul munților, câte un colț de codru uitat de popor și nepângărit de topor, unde copacii cărunți se culcă cuminți la pământ – trupurile primind, încetișor, un parfum frumos mirositor -, ori câte un locșor în care mușchii croșetează în verde-smarald, cu migală și cu trudă, fiecare bulz de piatră și fiecare buturugă, îl caut cu privirea, instantaneu, pe Dumnezeu, căci decorul pare rămas, neschimbat, de la facerea lumii.

Și tot din negurile îndepărtate ale istoriei, și tot în timp îndelungat s-a decantat și s-a pus la păstrat, în proverbe, înțelepciunea aceea simplă și, … Citește mai departe

Între Kalașnikov și Karamazov

Rusia este o ghicitoare înfășurată într-un mister în interiorul unei enigme – Winston Churchill

„- Uită-te la oameni! Uită-te la dânșii, cum i-au despărțit ticăloșii! Ca și cum ar fi trecut cu plugul și i-au răsturnat, care în dreapta, care în stânga. Viață de iad, cumplite vremuri. Unul nu se mai înțelege cu altul… Iată și tu, îmi ești frate, dar nu te mai pricep, zău! (…) Amândoi vedeau cum nu se poate mai limpede că o buruiană deasă și încâlcită, de nerăzbit, cotropise toate cărările care îi uniseră pe vremuri, închizând căile spre inimile lor.” – Mihail Șolohov, Donul … Citește mai departe