Și nu e nicidecum un lucru desuet – în pofida tendinței actuale de a considera astfel tot ce aparține tărâmului sentimental -, prezentul titlu fiindu-mi inspirat de un cântec deosebit: „Doamne cât îmi e de dor, / De glasul bunicilor, / Să-i mai strâng în brațe un pic, / Cum făceam când eram mic. / Oare nimeni n-ar putea / Timpul înapoi să-l dea, / Oamenii se nasc și mor / Dar câteodată… / Îmi crapă inima de dor. / (…) O, Doamne, cred că doar tu știi / Cât mi-e de dor. / Însă Dumnezeu n-a spus / Când … Citește mai departe
Category: Despre tot felul de lucruri
Nu știu…
Fănuș Neagu spunea că a descoperit, prin Socrate, marele adevăr: ȘTIU CĂ NU ȘTIU NIMIC și nici măcar asta nu știu, dar știu că pot ști mai mult decât știu.
Și nu mă refer aici doar la tărâmul ascuns ori la întrebările existențiale rămase fără răspuns (de unde venim și încotro ne îndreptăm, care e țelul suprem, ce ne va aduce ziua de mâine, când și cum se va da stingerea…), omul neizbutind să descifreze nici măcar unu la sută din întreg universul compus din planete, constelații și mii de galaxii, dovadă fiind uluitoarea fotografie realizată de Telescopul Spațial Huble, … Citește mai departe
IL-VA (Valea cu lut)
E îndeobște cunoscut că istoria e îngropată adânc în uitare, tălmăcirea trecutului echivalând, adesea, cu pescuitul în ape tulburi, folosind drept momeală presupunerile și aducând la lumină doar probabilități. Prin urmare, și adevărul despre începuturile dobândirii unei denumiri de către o localitate rămâne ascuns sub cenușa vremurilor ce s-au succedat, neputând fi probat cu acte și fapte situate la nivel de încredere deplină.
În această ultimă privință, la ceva timp după ce s-a împlinit sortitul: de a veni pe lume în cea mai mititică și mai din capăt dintre Ilve, am descoperit că nu e, de fapt, un sat cu … Citește mai departe
INImoara
O denumire de alint dată adesea, cu inocență, de copii, dar care are un tâlc implicit (inima măcinând necontenit), bătrânii satelor obișnuind să-i zică animă și făcând-o sălaș al simțirilor, al suferințelor…
Că inima înflorește în iubire – cunoscând infinitul – și că iubirea e singura cheie a inimii, ne șoptesc și versurile ce strălucesc de îndată ce gândul cade pe corzile inimii: : „Există iubirea care nu va dispărea, / Ești aici, nu mai mi-e frică de nimic, / Și știu că inima mea va continua să bată, / Vom sta așa pentru totdeauna, / Ești ferit (salvat) în … Citește mai departe
Al vieții pom… de om
Despre pomul vieții se face referire în chiar partea de început a Bibliei : Genesa (Facerea), versetul 2 : 9, unde se arată că „Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi, plăcuți la vedere și buni la mâncare, și pomul vieții în mijlocul grădinii, și pomul cunoștinței binelui și răului”, curios fiind faptul că în privința acestui pom, înălțat în centrul Edenului, nu i s-a dat lui Adam nici o minimă informare sau îndrumare. Ca … Citește mai departe