Mâțișori de mărțișor.

Trupul ațipit și dezgolit al salciei e primul care tresare la sărutul delicat al soarelui de primăvară, înfiorându-se într-un surâs, duios, de mâțișori. Acești amenți, cum se numesc ei de fapt, fac parte din suita micilor minuni cu care noul an ne răsfață de dimineață, mâțișorul fiind cel dintâi mărțișor ce vestește miracolul renașterii naturii.

Cu o denumire nu prea onorantă: Salix Caprea, și purtând veșminte comune, de duzină, peste an, salcia sălbatică este acum „gătită” și pregătită de marea gală a stagiunii de primăvară. Fiecare ram, fiecare vlăstar, și l-a împodobit cu grijă, cu gingășie, în inflorescențe cu tente … Citește mai departe

Regina înălțimilor alpestre

„Munții! Mulțumesc cerului nu atât că i-a creat, ci că i-am cunoscut.” – Theodor Camus.

La „drumul mare”, călcat de toți, inclusiv de hoți, nu putem da cu vârful bocancului într-un grăunte de neasemuită nestemată. Așa cum, pentru devenire, este necesar să urci muntele din tine, tot așa, pentru a afla un „giuvaier” de natură faunistică trebuie să urci, de voie și anevoie, pe crestele cărunte ale munților, tămâiate și mângâiate de cer.

În ceea ce mă privește, pentru întâia dată am zărit-o pe viu, în direct, cu aproape două decenii în urmă, pe culmea Pietrei Albe, din vecinătatea Pietrosului … Citește mai departe

„Aproape liniște”

Pe parcursul vieții avem de înfruntat și evenimente aflate mai presus de voința noastră, ce ne sunt impuse și în fața cărora nu putem așeza decât atitudinea de acceptare, de resemnare. Sunt însă și lucruri care depind numai de noi, printre care și regăsirea de sine, și redescoperirea lui Dumnezeu. Pentru asta e nevoie să facem din sufletul nostru un loc liniștit, să aprindem lumina și să facem curățenie prin cotloanele minții.

Liniștea nu necesită, neapărat, singurătate. Și nici nu este echivalentă cu tăcerea, cu absența oricărui zgomot exterior. Se află mai presus de acest prag, fiind o stare de … Citește mai departe

Toponimie

După un subiect serios, sensibil, cred că e cazul să aduc în prim plan ceva mai „duminiCal”: cuvintele ce exprimă „indicativul și locația” și care sunt răsfirate pe harta țării. La izvoarele vieții suntem întrebați de-ai cui suntem, abia mai apoi ni se pune întrebarea de unde suntem. Oricum, pe orice document de completat, imediat după nume și prenume, avem de consemnat locul nașterii și domiciliul actual.

Când discutăm despre localități, deși sună un pic cam ciudat, cred totuși că ar trebui să folosesc nu termenul mai larg, mai cuprinzător, de toponimie (ce se referă la numele de locuri), ci … Citește mai departe

Legile iubirii.

În cursul anului trecut am recitit Biblia. Cu ochii altei vârste față de lectura anterioară, efectuată cu voce tare, în copilărie, când bunicului îi slăbise vederea. De curând, am reușit să mai fac ceva ce mi-am propus de mult timp: să citesc Coranul. Din pură curiozitate și intrigat poate de vechile vrăjmășii dintre creștini și musulmani, ce au condus la cruciade, la războiul religios din fosta Iugoslavia, la repetate atentate teroriste, la prigoana din Siria, Afganistan și din multe alte locuri sfințite cu sângele martirilor, provenind din ambele tabere. Spre surprinderea mea, și Coranul e o carte rezonabilă, și chiar … Citește mai departe