Despre munți… și mulți dintre noi – Page 8

Cerul

Am auzit în câteva rânduri un cântec catolic, extrem de emoționant:

„Cerul e dorul meu, sunt călător. În lume sunt străin, rătăcitor. La cer privesc mereu, acolo e Domnul meu. Cerul e dorul meu, sunt călător.

Cerul e dorul meu, sunt călător, în valea de dureri, nutresc cu dor; Să merg în ceruri sus, alături de Isus. Cerul e dorul meu, sunt călător.”

Un alpinist, întrebat fiind de ce vrea să urce pe vârful de munte, a răspuns simplu și atotcuprinzător: „Pentru că este acolo!”. Pentru mine însă, mersul la munte are și rostul de a mă întâlni cu cerul. … Citește mai departe

Ajunul Anului Nou

Ca și în traiul de zi cu zi, la urcușul pe munte alternează porțiunile plate, pe care le traversăm sărind într-un picior și fluierând o melodie care nu ne dă pace, cu porțiuni abrupte în care aproape ne târâm în coate și genunchi, scrâșnind din dinți. În timpul efortului depus pe poteca pitită în pădure ori strâmtorată de stânci, de unde zărim numai frânturi de munte și doar petece de cer, n-avem vreme pentru cugetare și contemplare, și nici posibilitatea de a evalua anvergura și arhitectura. Abia când atingem culmea golașă de munte și stăm suspendați între dincoace și dincolo, … Citește mai departe

În ceață

În negură sunt tainele existențiale. Nu știm exact cine suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm, cum a fost dinainte … de devenire, și nici ce va fi dincolo… de dedesubt.

Prin pâcla puținei noastre credințe nici Dumnezeu nu ni s-a arătat limpede, deși l-am căutat neîncetat, în lemn, în piatră, în conștiință și în fiecare ființă. Doar răsufletul i l-am auzit arareori, de aproape, pe culmile clipelor de cumpănă.

Nu zărim mai nimic dincolo de cortina clipei. N-avem garanția anului care vine și nici siguranța zilei de mâine. Dar ne ducem fără încetare înainte mânați de dorințe și

… Citește mai departe

La firul ierbii

Pe timpuri, țăranii erau talpa țării. Ulterior, pentru o vreme, proletariatul (clasa muncitoare cum i se mai spunea) a devenit temelia societății. Astăzi nu poți preciza precis cine compune fundamentul. Un singur lucru e sigur: nu există o unică scară socială, ci mai multe, egale numeric cu criteriile de clasificare, putându-se configura ierarhii după averea agonisită, după salariul încasat, după nivelul studiilor efectuate, după gradul de morală sau de cultură… Ca atare, aprecierea cuiva presupune o analiză de ansamblu, realizată pe toate planurile personale, căci sunt oameni în care sălășluiesc laolaltă geniul și nebunia, sunt cetățeni „mari” cu caractere mici, … Citește mai departe

Acalmie

Alergarea e starea, căci trăim alergând după te miri ce iluzii și fantezii. Și cum din fugă zărim doar frânturi și culegem numai firimituri, ni se întâmplă adesea să trecem, fără vreun solid argument, pe lângă locuri și lucruri cu accent, pe lângă un moment magic așezat chiar pe acostament.

În munți, la peste 1200 m altitudine și numai în locurile liniştite, cu poteci puţin umblate, putem avea norocul de a vedea cum se ridică din lanurile de jnepeni cocoșul de munte sau „gotcanul”, cum este denumit în termeni populari, cu zborul său greoi, constând din bătăi dese din aripi … Citește mai departe