Victimologia, pe înțelesul tuturor

În absența unui dispozitiv adecvat, nu poți observa microbii ce mișună pe mâini ori virușii ce dau năvală spre nări, iar fără un simț special, „de copoi”, sădit pe un strat gros de experiență judiciară penală, nu ești în măsură să-i reperezi pe cei nărăviți în rele, ce au apucat-o pe cărări strâmbe și care urzesc planuri nelegiuite, în privirea lor neputându-se citi, din prima, toată răutatea, ipocrizia și viclenia ce le cârmuiește sufletul.

Se spune că mândria merge înaintea căderii, iar lipsa de prevedere înaintea dării cu capul…

Căci „călcătorii de lege” sunt cu ochii-n patru pe fereastra uitată … Citește mai departe

Trei frați, în moarte-mbrățișați

„Au fost odată, ca niciodată…” trei martiri, ce au căzut la datorie – la datoria conștiinței și a credinței – în lupta pentru libertate, dreptate și proprietate. Și au făcut-o nu doar cu demnitate, ci îmbrățișați în moarte și-n mormânt, fiind împușcați mișelește pe la spate, împinși cu piciorul în aceeași groapă și chiar dacă, după șase decenii, s-a reușit localizarea și deshumarea lor, în chip înțelept s-a statornicit ca osemintele lor, amestecate, să fie așezate într-o singură raclă. Și de parcă nedreptatea ce le-a fost „dăruită” nu era îndestulătoare, celor trei-frați-curați (căci jertfa purifică și înalță) nu li s-a … Citește mai departe

Bătrânica de la Porțile Raiului

E acolo mereu, în fiecare duminică lăsată de Dumnezeu, în banca a doua, capătul dinspre culoarul central al bisericuței și chiar dacă o cunosc de ceva vreme, doar din vedere, nu mă satur să mă minunez de evlavia de care dă dovadă. Cu un sfetăr alb de lână împletită, pantaloni negri și un batic al cărui nod și-l aranjează periodic sub bărbie, are cu ea, de fiecare dată, o plasă cu trei pâini, pentru săptămâna care urmează. Le-ar putea cumpăra doar la ieșire, însă, cel mai probabil, le aduce cu ea, de dimineață, pentru a le sfinți în biserică, prin … Citește mai departe

Nu știu…

Fănuș Neagu spunea că a descoperit, prin Socrate, marele adevăr: ȘTIU CĂ NU ȘTIU NIMIC și nici măcar asta nu știu, dar știu că pot ști mai mult decât știu.

Și nu mă refer aici doar la tărâmul ascuns ori la întrebările existențiale rămase fără răspuns (de unde venim și încotro ne îndreptăm, care e țelul suprem, ce ne va aduce ziua de mâine, când și cum se va da stingerea…), omul neizbutind să descifreze nici măcar unu la sută din întreg universul compus din planete, constelații și mii de galaxii, dovadă fiind uluitoarea fotografie realizată de Telescopul Spațial Huble, … Citește mai departe

Omul, muntele și Domnul

Dacă-i simplu și senin, meritul nu e prea plin.

„Când e bine să te duci la munte? Totdeauna. Nu e anotimp, care ar putea să-ți închidă drumul spre înălțimi. Pentru adevăratul drumeț nu există vremea rea, fiindcă el știe să iubească natura sub toate înfățișările ei. Apoi ploi, vijelii și zăpezi le poți găsi în regiunile alpine și în mijlocul verii, deci trebuie să fie pregătit pentru ele, materialmente și moralmente. Forța morală a turistului este armonizarea sufletească cu natura; sufletul său trebuie să fie atât de apropiat de natură, încât nici una din manifestările ei să nu-i pară … Citește mai departe