La obârșia râului Bistrița

Așa cum, uneori, uităm să-l apreciem, să-l complimentăm pe cel de lângă noi, pe „omul meu”, cum frumos spuneau bătrânii, tot așa uităm să urcăm și să contemplăm un munte ce pornește din spatele casei noastre înspre înălțimile tămâiate de cer. Că Munții Rodnei sunt cristalini prin constituţie şi alpini prin caracter, că domină imperial împrejurimile și par o cetate naturală impunătoare, înveşmântată în codrii seculari şi împodobită cu lacuri glaciare şi râuri spumante, o știu toți străinii întâlniți pe cărări: cehi, slovaci, polonezi, nemți, olandezi… Numai nouă, „apropiașilor”, ce stăm la doar două-trei sate distanță, nu prea ne pasă … Citește mai departe

Emil Boșca-Mălin

E primăvară iar… și a-nflorit din nou mălinul, spre aducerea-aminte a unui însemnat martir măierean.

Într-o cronică de viață, tristă și profund nedreaptă, arăt că ziaristul, juristul, scriitorul și omul politic Emil Boșca-Mălin s-a născut la data de 14.10.1913 în comuna Maieru, jud. Bistrița-Năsăud. După primii ani de școală petrecuți în localitatea natală, a urmat liceul din Năsăud și facultatea de drept din Cluj, activând apoi în calitate de avocat și un timp, imediat după dictat (1940), ca judecător la Câmpia Turzii. Ulterior acestui răstimp profesional, s-a dedicat jurnalismului, semnând articole foarte apreciate în „Ardealul”, „Gazeta Transilvaniei” și „Curentul”, fiind … Citește mai departe

Pastorală

În Țara Năsăudului a venit iarăși vremea migrației mioritice spre înălțimile munților, așa cum au fost ei împărțiți frățește între comunele someșene și maramureșene încă de pe vremea împărătesei Maria Terezia a Austriei.

Stânele s-au format de ceva timp, după neamuri, după cumetrii… Și „sâmbra oilor” a avut loc. I se mai spune „măsuriș” sau „băgatul oilor pe brânză” și reprezintă cea mai însemnată zi de peste an pentru păstori, când, pe de o parte, se hotărăște câtă brânză se dă „după o cupă” (un litru) și „după o „fele” (o jumătate de litru), iar pe de altă parte, se … Citește mai departe

Decăderea, de după preamărire

Când nu știi ce înseamnă „chinurile facerii” și nici ce presupune creșterea unui copil, nu cred că ești îndreptățit să militezi pentru interzicerea avortului. La fel de nefiresc este, în opinia mea, să ceară obligarea agriculturilor la cultivarea cu flori pentru albine a unui cote-părți din fiecare ogor, acela care nu a sădit niciodată un pom și nici nu a plivit, măcar o dată, pe lângă o plantă. În aceeași ordine de idei, într-o „femeie stricată” (poreclită pe vremuri și „răsturnică”), nu cred că are căderea să arunce cu piatra „cinstita” care ar fi vrut și ea dar nu a … Citește mai departe

Om și pom.

Ce apropiere lingvistică este între om și pom, și ce deosebiri de abordare îi separă.

Omul e ademenit necontenit de zări și depărtări, fiind tentat să vadă lucrurile în ansamblu și doar pe cele mari, scumpe, sofisticate, fascinante, fără a lua aminte la amănunte și fără a cerceta cu atenție lucrurile simple, fără valoare, mărunte, chiar dacă sunt evidente și elocvente sub aspect existențial.

Chiar dacă viața reprezintă o călătorie derulată mai degrabă în timp, omul e preocupat preponderent de spațiu, adesea uitând să-și așeze sufletul în cuibul clipei, zburând cu gândul tot mai încolo și tot mai-nainte, amânând aterizarea … Citește mai departe