Author: Justeţe.ro

Lucian Blaga

„O singură rugăciune am: Doamne, nu mă lăsa niciodată să fiu mulțumit de mine însumi”.

O asemenea concepție de viață a avut Lucian Blaga (09.05.1895 – 06.05.1961), născut și înmormântat la Lancrăm (Alba), eseist, filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat român – una dintre cele mai marcante și polivalente personalități creatoare a secolului XX, opera sa constituind o sinteză personală de mare originalitate.

În perioada interbelică Lucian Blaga a venit în mai multe rânduri la Bistrița, unde locuia sora sa Letiția, căsătorită cu revizorul școlar Ion Pavel, familia Pavel deținând în oraș una dintre cele mai … Citește mai departe

Exercițiu de smerenie

Chiar dacă aparent așa pare, a fi sărac cu duhul nu înseamnă a fi slab de minte, lipsit de înțelepciune, de spirit, ci a fi străin de lume și neatașat de nimic material, deschizând astfel porțile smereniei, ce presupune a te scutura de mândrie și a te elibera de trecut, micșorarea stimei de sine și accesarea stării de acceptare absolută, de supunere fără crâcnire, iar în final atingerea unui liman de liniște lăuntrică.

Stagiul militar obligatoriu, efectuat în trecut, constituia pentru toți tinerii un anume exercițiu de smerenie, o provocatoare piatră de încercare și un prilej potrivit pentru a învăța … Citește mai departe

Cărți rescrise

A traduce poezie reprezintă un act de „re-creație” artistică, în condițiile în care miezul (conținutul) este desfăcut în elementele sale esențiale și cristalizat apoi într-o altă coajă lingvistică ritmată, amprenta originalității regăsindu-se marcant în ritm, tonalitate, sensuri, nuanțe, rezonanțe… Aportul creator autonom al traducătorului de poezie echivalează cu o prelucrare atât a mesajului, cât și a codului lingvistic în care este captat, rodul astfel rezultat rivalizând adeseori cu originalul.

Am avut această revelație abia acum, confruntând două tălmăciri în limba română a capodoperei literare semnată de titanul Goethe: „Faust” (la care acesta a lucrat peste 50 de ani), transpuneri realizate … Citește mai departe

Munții Bihorului – Cetatea Rădesei.

Platoul Padiș, aflat în Munții Bihorului, respectiv în extremitatea estică a Parcului Natural Apuseni, reprezintă apogeul carstic al României, ca întindere și variație, deținând în portofoliu izbucuri și sorburi enigmatice, chei adânci (Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald), văi sălbatice (Valea seacă, Valea Rea), cascade spumante (Bohodea, Bulbuci), ghețari (Focul Viu, Borțig, Barsa), peșteri unicat (Cetatea Rădesei, Cetățile Ponorului), precum și o suită de doline și avene presărate prin tainica „Lume Pierdută”.

Aria de desfășurare a acestui platou montan se află la aproximativ 1200 m altitudine, accesul făcându-se pe ruta Sudrigu-Pietroasa-Boga-Padiș, pe un drum asfaltat, recent modernizat. Ar mai fi o … Citește mai departe

Grigore Bălan

Circula cândva o glumă pe seama bancnotelor și care spunea cam așa: „Când i-a sosit sorocul plecării din lume (ieșirii din circulație) și ajunge la porțile cetății raiului, se deschide vizeta și se aude un glas morocănos ce îi spune bancnotei de 100 de lei să aștepte afară până va fi chemată înăuntru. La scurt timp însă, când pe cale apare bancnota verzuie de 1 leu, porțile sunt larg deschise și însuși Sf. Petru îi iese cu drag în întâmpinare. Vădit nemulțumită, bancnota de 100 de lei îl întreabă pe apostol de ce i s-a făcut o asemenea primire unei … Citește mai departe