Întâlnirea din pământuri – Corongișul Rodnei.

Dualitatea o întâlnim în fiecare întâmplare și în fiecare interpretare, așa cum în fiecare om se confruntă Diavolul (răul) și Dumnezeu (binele). Mintea noastră are aspectul unui hățiș de gânduri, curate și necurate, șoptite de spiriduși, iar sufletul este un amestec de liniște și neliniște, după cum sunt proporțiile tăriilor și slăbiciunilor în aluatul din care suntem frământați.

Și muntele este un tărâm de luptă între alba acalmie și viul cel verde. Primăvara, zăpezile sunt împinse cu flori spre înălțimi, de unde, toamna, fulgii coboară veseli peste frunze.

Pentru a avea parte de două anotimpuri într-o singură zi am urcat … Citește mai departe

Lăsatul secului.

Ziua Sf. Apostol Filip coincide cu Lăsatul Secului pentru Postul Nașterii Domnului sau Postul Crăciunului.

Rolul celor patruzeci de zile de post este de curățare trupească și sufletească. Postul presupune o renunțare, de bună voie și pentru o perioadă îndelungată, la grăsimile animale și la preparatele culinare preferate. Semnificația acestei perioade de prohibiție nu poate fi însă restrânsă la o simplă cură de slăbire, întrebuințând exclusiv roadele pământului. E în sine o provocare pentru oricine, dar asta nu este totul, căci pentru a-și îndeplini întocmai rostul, interdicția alimentară trebuie însoțită de rugăciune și meditație, de un prelungit exercițiu de smerenie … Citește mai departe

În prag de final autumnal

Anotimpul romantic, înveșmântat în straie de sărbătoare, se poate asorta cu muzica lui Joe Dassin ( „Si tu appelles melancolie”, de pildă) și Leonard Cohen („Dance Me to the end of love”, de exemplu), se poate „asezona” cu „Serenade” (Schubert), Fur Elise” (Beethoven) sau „Love Dream” (Liszt), ori poate fi însoțit de ritmurile trezite la viață de Golden Trumpet și Richard Clayderman.

Străluciri de stele.
Culori calde, arome dulci și acalmie… de toamnă târzie.
Melancolie.
Răstimp romantic, de reverie.
Amestec de farmec.
Și vise în voia cărora ne lăsăm fantezia.
Eleganță în simplitate – un deziderat greu de atins.
Auriți
… Citește mai departe

Buna cumpănă a înțelepciunii.

Pe timpuri străvechi, activitatea de judecată era înfăptuită de voievod. Cu căciula în mâini, împricinații se înfățișau înaintea tronului, glăsuiau pe rând cu privire la pricină și prezentau hrisoavele pe care își întemeiau pretențiile. Domnitorul, îi asculta cu atenție pe vrăjmași, cerceta înscrisurile, compara argumentele, cântărea probele și dădea pe loc dreptate celui care reușea să fie mai convingător. Procedând astfel, își asuma rolul de arbitru absolut, care caută să aducă în același drept talgerele balanței, fără a se implica în lupta părților litigante și fără a coborî în arenă pentru a-i călăuzi, considerând procesul o afacere exclusiv privată a … Citește mai departe

Ciudățenii

Desfășurată pe șesul dintre Dealul Cetății și Dealul Codrișor, ambele oferind puncte perfecte de panoramă și păduri ce pot fi transformate în parcuri (fiind întretăiate de un păienjeniș de vechi drumuri și cărări), Bistrița este încă ruptă-n două de o cale ferată secundară. Nu cunosc regimul ei juridic și nici dacă primește subvenții de la stat pentru a i se asigura fără noimă supraviețuirea (deși fluxul de călători poate fi preluat de o linie de autobuz), dar știu că pe actualul terasament feroviar ar putea răsări rapid un bulevard spațios, încheiat la ieșirea din oraș cu o șosea care să … Citește mai departe