De ziua mamei.

Cu surprindere am aflat, de pe prima pagină Google, semnificația datei de 3 mai : ZIUA MAMEI.

Noi românii, pe nedrept, o încorporăm în ziua de 8 martie, deși mama nu e o femeie oarecare, ci o sfântă dătătoare de viață.

Mă închin cu tot respectul în fața femeilor-mame, îmi îndrept privirea înlăcrimată și îndatoritoare spre cerurile mamei mele și postez alături un fragment din romanul „Nimic nou pe frontul de vest”, scris de Erich Maria Remarque :

„Ah mamă, mamă! Pentru tine am rămas copil!

De ce nu pot pune capul în poala ta și să plâng? De ce … Citește mai departe

Florile și „puiul de om”

E ziua de 1 mai muncitoresc, sărbătorită pentru întâia dată în sânul familiei, nu în sânul naturii, pe câmpul cu „flori de fum cu parfum”, de mititei și țapi de bere.

Cu secole în urmă „ întâiul de mai” era doar o sărbătoare a primăverii. Țările celtice celebrau Sărbătoarea Beltane, fiind aprinse focuri pe dealuri pentru a saluta reînvierea naturii, iar în Roma antică, în prima zi a lunii mai se țineau Serbările Floralia, dedicate zeiței primăverii și a florilor (Flora), ocazie cu care oamenii cântau, dansau și defilau, înveșmântați în flori.

Și în evul mediu erau festivități populare similare … Citește mai departe

Cântarea cântărilor

Am recitit Biblia, după cum mi-am promis, cu ochii unei alte vârste, ocazie cu care am redescoperit o poezie de dragoste captivantă : Cântarea cântărilor, compusă de Solomon, ctitorul Templului din Ierusalim, regele înțelept care a conceput Proverbele (Pildele), precum și Eclesiastul, din Vechiul Testament.

E un poem romantic, chiar erotic, în care se face vorbire despre dragostea înflăcărată dintre Solomon și Sulamita, relevând magia iubirii umane și bucuria de a trăi în plenitudine și beatitudine.

E de fapt o tulburătoare declarație de dragoste trupească, în care două inimi se caută și se cheamă, își aduc laude și se invită … Citește mai departe

Înviere

„Domnul nostru a înscris promisiunea învierii nu numai în cărți, ci și în fiecare frunză a primăverii” – Martin Luther

„La fel ca și a te naște întâia oară, nu este nimic surprinzător să renaști; totul în natură este înviere” – Voltaire

ÎNVIEREA înseamnă IZBĂVIRE

Învierea, mântuirea morții și viața veșnică sunt miezul credinței creștine, dar să nu uităm că numai în „crucea noastră cea de toate zilele” aflăm portița ce ne conduce spre paradis, spre raiul promis, căci învierea, ce ne înalță și ne împlinește, presupune în prealabil un sacrificiu. Tocmai de aceea trebuie să ne ducem crucea suferințelor … Citește mai departe

Gânduri printre rânduri … și flori din grădina mea

Niciodată n-am înțeles de ce nu sărbătorim anul ce a trecut, într-o petrecere de bilanț, dar întâmpinăm cu fast și bucurie sosirea noului an, despre care nu știm nimic.

Ciclic, pe traiectoria umanității, sunt puse puncte de resetare, dincolo de care multe lucruri nu vor mai fi cum au fost. Să sperăm că vom putea păstra sărutul, surâsul, strănutul …

Se spune că n-ar fi fost războaie, dacă omenirea ar fi fost condusă de mame. Poate și panica provocată de pandemie n-ar fi luat proporții, dacă lumea ar fi fost condusă de tineri. Când ai curaj și entuziasm nu încui … Citește mai departe