Cele două destinații de vacanță la care mi-am propus să fac popas, m-au dus cu gândul la expresiile populare ce conțin numerale, sens în care mi-am amintit, inițial, doar de alergatul după doi iepuri sau de treaba făcută-n doi peri; de luarea la trei-păzește ori de preocupări de trei lulele, trei surcele; de firul despicat în patru, într-o discuție purtată între patru ochi; de statul de șase; de mersul pe șapte cărări; de al nouălea cer, de omul cu zece vieți…, și numai de basmele cu trei iezi, cu cei șapte pitici…, într-un final realizând că avem … Citește mai departe
O altă perspectivă

Pe întreg pământul și în toată istoria lumii aflăm locuri și locuitori ce amintesc de cea mai desăvârșită făptură din scriptură. În acest sens reamintesc că Ardealul deține în portofoliul cu denumiri inedite și câteva sate de munte: Sântă Măria (Sălaj), Sântămărie (Alba), Sântămăria de Piatră și Sântămăria-Orlea (amândouă din Hunedoara); că Muntele Athos (destinat exclusiv bărbaților) este închinat Fecioarei Maria; că în Roma sunt 26 de biserici (Santa Maria Novella, Santa Maria Maggiore, Santa Maria in Trastevere…) dedicate tot Măriei Sale (titlu princiar ce-și poate avea sorgintea și în Maria – considerată cea mai importantă ființă de pe pământ); … Citește mai departe
Omul și pomul în care s-a urcat
Gândurile de astăzi mi-au fost prilejuite de un fragment uitat de carte și de o plimbare prin Sovata, unde, din loc în loc și în imediata vecinătate a aleii ce înconjoară lacul, ne este dat să descoperim câte o sculptură realizată-n lemn, înfățișând diverse animale sălbatice și doar un singur om, dat de Domnul jos din pom, înarmat cu o pușcă, și care, fără a fi înzestrat cu aripi, colți și gheare înspăimântătoare, a ajuns – mărșăluind din aproape în aproape, tot înainte și cât mai sus – să domine pământul, folosind focul, săgeata, roata, judecata …







Când am citit … Citește mai departe
In Memoriam COC DOREL ALEXANDRU
La coborârea de pe munte -după o tură aniversară, de creastă, în Munții Rodnei- am fost întâmpinat de o veste tristă: „ A murit, subit, profesorul Coc Dorel Alexandru!!!”, cu care, întâmplător, am ajuns deodată în târgul Năsăudului (târgul de joi fiind definitoriu pentru acest orășel provincial), în anul 1981, eu ca elev, scoborând cu trenul din satul situat la confluența Someșului cu Ilva, dumnealui ca profesor, urcând de-a lungul Someșului Mare, fiind născut la Gherla și studiind la Cluj, cu diferența majoră că, peste ani, eu doar mi-am început cariera de magistrat la Năsăud, în timp ce dânsul a … Citește mai departe
Pripita judecată
„Să nu ne temem niciodată de hoți și de ucigași. Acestea sunt primejdiile din afară, primejdiile mărunte. Să ne temem de noi înșine. Prejudecățile, iată hoții, viciile, iată ucigașii. Primejdiile mari sunt înlăuntrul nostru. ” – Mizerabilii, Victor Hugo.
Sâmbătă seara, în timp ce mă aflam la o nuntă și discutam cu prietenii, în tihnă și la un pahar de vin, pe terasa restaurantului unde a avut loc evenimentul, la un moment dat a venit vorba de greșelile de judecată pe care le săvârșim în traiul de zi cu zi, de etichetele (precum cele de trufaș, avid, ipocrit, … Citește mai departe
