La mănăstirea din Dobric (sat aparținând de Căianu-Mic), incognito m-am deplasat pentru întâia dată, mânat de dorința de a-mi forma o părere pertinentă și nemijlocită despre cauzele zavistiei interconfesionale, ce izvorâse fulgerător din nimicul orgoliilor și care s-a rostogolit din aproape-n aproape și până-n cele mai dezgustătoare depărtări pe fondul „sindromului Cain-Abel”, în care fiecare împricinat pretinde că sigur este în grațiile părintelui și că doar el singur îi cunoaște cerințele și preferințele, uitând cât de mult iubește Tatăl pacea dintre copiii săi și câte poteci duc tainic spre „poiana ascunsă” – denumire întâlnită și în Munții Piatra-Craiului – a … Citește mai departe
Zsofia Torma
Într-o epocă dominată autoritar de către bărbați, așa-zis adevărați – în realitate, înapoiați și aroganți -, Zsofia Torma a reușit să se impună prin descoperirile istorice ce au avut parte de reverberații și recunoașteri internaționale cu prilejul prezentării lor la congresele mondiale de specialitate; a doborât recorduri și baricade de prejudecăți și judecăți grotești; a probat ce înseamnă, de fapt, traiul pasional pentru un țel social înalt…
O veritabilă precursoare a feminismului – dar fără a face caz de izbânzile repurtate pe linia extinderii rolului și drepturilor femeii în societate – este unanim considerată prima femeie antropolog, paleontolog, arheolog, geolog … Citește mai departe
Întrebări și îndoieli
La ce asalt politic și mediatic a fost supusă justiția în ultimii ani, la cât a fost de ponegrită și terfelită în piața publică, a încerca acum să aperi pe „cei mai neiubiți dintre pământeni” echivalează cu o îndrăzneală de neiertat, cu o nepermisă impietate lipsită de orice cauză de impunitate.

Și totuși, îmi iau inima-n dinți, calc cu dreptul și spun că, la drept vorbind, nu știu dacă, deliberat și premeditat ori doar din pură prostie, „mărețul sfat al înțelepților” a legiferat, la un moment dat, ca în cazul magistraților pensia să fie mai mare decât salariul. Drept care, … Citește mai departe
Prăpăstiile Zărneștiului
În prag de vacanță, vă propun un traseu de munte, de munte monumental, ce poate fi parcurs și cu copil, și cu cățel, fără echipament și în orice anotimp, dar care te reumple de verde, de liniște, de magie, de sârguința apei, de simplitatea stâncii…, iar la final, după răstimpul în care te simți strâmtorat de pereții verticali și apropiați – oferindu-i privirii doar o fâșie îngustă de cer – conștientizezi pregnant ce mult înseamnă perspectivele largi și clare la „îndemâna” ochilor.
Zărneștiul, înspre care îmi îndrept amintirea, reprezintă nu doar poarta principală de intrare în Piatra Craiului (după părerea … Citește mai departe
Pe drumul de la înger la demon
„Unii oameni își încep viața cu o aură de o strălucire desăvârșită, însă apoi aceasta își pierde culorile și pălește. (…) Odată aura ta era albă precum crinii, cu pete de galben și trandafiriu, dar cu vremea a pălit. (…) Nu ți-e dor de culorile tale dintru început? Nu vrei să te unești cu natura ta? – Cele patruzeci de legi ale iubirii, Elif Shafak
Cu aură și cu aripi îl trimite Domnul pe om în lume. Dar ce folos? Cu timpul, aura i se crapă, se scorojește și cade, bucată cu bucată, de ajunge bietul, la final de … Citește mai departe
