Author: Justeţe.ro

Duminica Floriilor

„Dacă ai doar doi bani în buzunar, cu unul cumpără o bucată de pâine și cu celălalt un crin” ( proverb chinezesc), pe care îl poți prinde în păr, la pălărie, la rever sau la butonieră, și dintr-o dată ai devenit alt om. Nici nu-mi pot închipui cum ar fi lumea fără flori, fără fluturi, fără copii… Și nici nu cred că, pur și simplu întâmplător, Învierea Domnului este sărbătorită în prag de primăvară, când natura o ia iară de la capăt și ne îndeamnă și pe noi la înnoire, la înflorire, la înălțare, la adâncire…

Lăsați-vă sufletul să înflorească-n
… Citește mai departe

Între veșnicia înaltului și vremelnicia platului.

Cârmuită fiind de o năvalnică nestatornicie, de un uluitor dinamism, lumea pământeană pare să aibă ca trăsătură definitorie „schimbarea modificării” decorului și succesiunea actorilor pe scena telurică.

Pe tărâm judiciar, regulile ce guvernează societatea umană sunt supuse unor necontenite cicluri de adoptare, de ajustare și de abrogare a actelor normative. Evoluția este evidentă și are ca motor dorința de aliniere și de adaptare a legilor la mereu „noua” realitate. În cadrul unui asemenea proces este posibil ca o acțiune sau o inacțiune ce până mai ieri era interzisă omului, incriminată ca infracțiune și pedepsită cu ani de închisoare, să se … Citește mai departe

Din zăcământul cu înțelepciune a lui Nikos Kazantzakis

Simt o satisfacție specială, nu doar când împărtășesc impresii și imagini de călătorie, sau succinte informații de istorie locală, ori fărâme din înfăptuirile înaintașilor îngropați în uitare, ci și când ofer mici fragmente din cărțile citite sau recitite. Mi se pare parcă nepotrivit să păstrez doar pentru mine un filon de înțelepciune peste care am dat între coperțile unei cărți. Mânat de acest motiv caut să culeg cu grijă micile perle de vorbe meșterite și să le adun într-un fel de potpuriu, de „aluat literar” ce poate fi frământat în covata minții noastre și așezat apoi la copt înăuntrul sufletului … Citește mai departe

Tonciu

Întâmplător, spun asta pentru că acceptasem invitația inopinată a unor prieteni apropiați, am ieșit pentru întâia dată din țară într-o călătorie la Roma. Se așteptau, poate pe bună-dreptate, să-mi „cadă falca” de la atâta „Uau!” și „Ooo”, ignorând însă împrejurarea că mai fusesem de atâtea ori acolo anterior, pe calea gândului ori prin mijlocirea cărților de istorie și a „Teleenciclopediei”. Poate tocmai de aceea am și încercat atunci senzația că doar m-am reîntors (am făcut-o într-adevăr zece ani mai târziu), că era vorba de o revenire la rădăcini, de o încercare a unei rude vitrege și sărmane de a-și cunoaște … Citește mai departe

Din traista cu învățăminte a lui Nikos Kazantzakis

O mare parte din suferința suportată de omenire a avut și încă își mai are sorgintea într-o culpabilă lipsă de toleranță. Din pricina ei, periodic, s-au ivit înălțări pe un imaginar piedestal, consecința imediată fiind rușinoasa înrobire, prigonire sau exterminare a unor rase ori etnii. Inchiziția, cruciadele și violentele schisme religioase: între catolici și protestanți, în comunitatea creștină, între sunniți și șiiți, în lumea musulmană, s-au fundamentat pe incapacitatea oamenilor de a accepta o altă opinie, de a respecta o altă credință, de a înțelege că avem dreptul de a fi diferiți.

În răstimpul comunist a fost interzisă Oastea Domnului … Citește mai departe