Măria Sa, Țăranul.

Cuvântul „țăran” (folosit frecvent în sens peiorativ) derivă din latinescul „terra” cu înțelesul de pământ, ceea ce înseamnă că țăranul poate fi definit ca om al pământului, atașat cu trup și suflet țarinei (pământului) și credinței (cerului).

Pământul a învățat lecția cumințeniei de la țăranul cu chip brăzdat și mâini bătătorite, dar cu ochi limpezi și luminoși.

În discursul de recepție intitulat „Laudă țăranului român” și rostit de Liviu Rebreanu, la data de 29 mai 1940, în ședința publică solemnă a Academiei Române (merită citit integral, fiind un elogiu fără egal adus statorniciei strămoșești) se spune:

„Țăranul nu pleacă … Citește mai departe

Hora harababurii

Unii ar putea spune că este un simplu act de mimetism social, un comportament impus de impulsul de a imita. Alții ar putea adăuga că este vorba și de o reminiscență a lipsurilor cu care ne-am confruntat în ultimul deceniu comunist și care au încrustat „statul la coadă” în codul nostru genetic. Nu contest posibilitatea de a fi vorba și de o meteahnă veche, de care nu ne mai putem nicicum debarasa, dar îmi vine să zic că mai e și altceva, suplimentar, căci exercițiul „statului la coadă” este exersat în perioada „marilor” reduceri de preț și de persoanele tinere, … Citește mai departe

O pagină de istorie și tehnică militară.

Cadrilaterul a aparținut României doar două decenii și un pic, răstimp în care bulgarii au afirmat fără încetare că anexarea a fost un act vădit de nedreptate istorică. Cu toate acestea, chiar și acum, după aproape 80 de ani de când s-a revenit la situația teritorială inițială, castelul din Balcic, ridicat de Regina Maria a României, continuă să constituie un obiectiv turistic de excepție. Atitudinea adoptată de Bulgaria ne spune, fără cuvinte, că n-are rost să ascundem o filă de istorie, ci să învățăm câte ceva și să ne amintim de ea. Și parcă ne mai șoptește un lucru: că … Citește mai departe

Curs de râu, parcurs de viață.

Când rostim cuvântul râu ne gândim la firul argintiu de ape întins între locul în care apare și locul în care se varsă în mare, în fluviu sau într-un râu ceva mai mare. Asemeni râului zămislit de munte, și viața omului își are tainic izvorul sub un munte, feminin, cu nume de planetă, dat după zeița romană a iubirii și a frumuseții. Asemeni omului, și râul are un răsărit și-un asfințit, deosebirea fiind că pentru râu distanța de parcurs este trasată pe pe hartă, iar pentru om conturată-n calendar.

Copilăria amândurora este curată și magică. Pe prima porțiune de cale, … Citește mai departe

Copaci îmbrățișați

În codrul de carpeni din Dealul Cetății (Bistrița) sunt răsfirați nenumărați copaci îmbrățișați. Nu sunt înlănțuiri simple, scurte, de bun-venit sau bun-rămas, ci uniuni ce înfruntă infinitul și care exprimă putere, protecție, siguranță, încredere, atenție, blândețe, bunătate, căldură…

Pentru a dărui și a primi, simultan, un grăunte de eternitate, îi putem imita practicând îmbrățișarea în fiecare zi. Strângerile sincere în brațe a celor dragi, îndelungate, puternice, împietrite, încărcate de tandrețe, cu sau fără cuvinte, cu sau fără mângâieri ori bătăi pe spate, privindu-ne în ochi sau cu capul așezat la pieptul ori pe umărul celuilalt alină dorul, alungă „norul”, luminează … Citește mai departe