În timp ce modernitatea înlătura pârleazul, lăsa laița cu povești, de la poarta casei, să-și piardă lustrul și chiar să prindă mușchi și licheni, iar la clacă – și la șezătoare – i se cânta deja prohodul, cazuistica vecinătății se îmbogățea peste măsură, limitele nepermise atinse meritând, cu prisosință, un studiu aprofundat de sociologie, pricinile ce au curs (și curg încă), în valuri, pe rolul instanțelor de judecată confirmând faptul că intenția de cumpărare a unui teren trebuie urmată, de îndată, de studiul temeinic al vecinilor care pot face din viața omului fie un colț de rai, fie o gură … Citește mai departe