„Minunata lume nouă” este un roman-profeție, scris cu măiestrie de Aldous Huxley și publicat în anul 1932, ce pornește de la premisa apariției unei societăți extrem de avansată tehnologic și care, pentru a urmări și îndruma cetățenii, întrebuințează felurite pârghii și metode. Rezultatul constă într-o suită de scene fanteziste – ce astăzi par să se apropie cu pași repezi de realitatea cotidiană – în care singura cultură acceptată sunt preceptele promovate pe canalele de comunicare; în care tradițiile și religia sunt considerate primitive și lipsite de sens; în care oamenii nu mai gândesc cu capul lor, „capătă ceea ce vor … Citește mai departe
Author: Justeţe.ro
O cale de-mpăcare
Mi-am amintit astăzi de o glumă având ca protagonist un tânăr avocat care, la scurt timp după preluarea biroului de avocatură, se întoarce încântat acasă și spune: „Tată, am pus punct final, prin împăcarea părților, la procesul cel vechi…”, răspunsul primit fiind memorabil: „Te felicit fiule, dar vreau să știi că din onorariile încasate pe parcursul acelui proces te-am întreținut la facultate.”
Sigur, din punct de vedere deontologic, avocatului îi revine îndatorirea de a-l informa onest pe client despre costurile și evoluția procesului, de a evalua și cântări în mod corect și realist, împreună cu acesta, șansele de câștig sau … Citește mai departe
Vecin cu veșnicia
„Un biet nemuritor la zidul morții” (cum cuvânta poetul Adrian Păunescu) este și Turnul Dogarilor.
Prima fortificație de piatră a Bistriței a fost ridicată pe Burich, pe dealul ce se înalță deasupra actualului cartier de case sugestiv denumit Subcetate. Ulterior, în anul 1463, Matei Corvin a încuviințat demolarea acesteia și edificarea unui zid de apărare, de aproape o mie de metri lungime și cam tot atâta pe lățime, cu rolul de a proteja orașul împotriva invaziilor. Măreața construcție, realizată în mare parte din piatra coborâtă cu carele de la vechea cetate și finalizată în anul 1485, era prevăzută cu treisprezece … Citește mai departe
Pâine, pentru mâine
În miezul rugăciunii rostită de către Iisus Hristos – singura, de altfel, și oferită doar cu titlu exemplificativ – este pusă „pâinea noastră cea de toate zilele…” (Matei 6:9). Nu e deloc de mirare, căci în discursul dur al izgonirii primilor oameni din rai se subliniază: „… blestemat este acum pământul din pricina ta; cu multă trudă să-ți scoți hrana din el în toate zilele vieții tale…” (Genesa 3:17) Și să nu uităm că prima minune înfăptuită de Iisus Hristos (la nunta din Cana Galileii) s-a petrecut prin înmulțirea pâinii și ce alăturare ademenitoare de arome răsare din înmuierea ei … Citește mai departe
ReÎNVIERE
„ La fel ca și a te naște întâia oară, nu este nimic surprinzător să renaști, totul în natură este înviere. ” – Voltaire
Și omul renaște primăvara și se îmbracă în straie de speranțe noi, de înălțare și de curățare sufletească. Și n-ai cum să nu o faci când, din fiecare mugur, țâșnește și se răsfiră-n lume Dumnezeu. Da, chiar Dumnezeu, căci el nu sălășluiește doar în mâna întinsă la răscruce, în lacrima din colțul ochiului, în surâsul dulce de copil…, ci și în fiecare fir de iarbă, mlădiță și boboc de floare ce poartă-n sine un mister, la … Citește mai departe