O întoarcere-n timp

De când mă știu – și sunt ceva ani – mă culc butuc și mă „deștept” (trezesc) hăbăuc, ca un bursuc, după hibernare. Arareori mi se-ntâmplă să visez câte ceva demn de ținut minte. Nu am încercat însă niciodată să le descifrez, să le interpretez, ci dimpotrivă, am căutat să le pun în practică. În acest sens, cu ceva vreme în urmă, când am visat că eram la o petrecere cu câțiva cunoscuți de-ai mei, dar care nu se știau cu toții între ei, am identificat un prilej potrivit pentru a invita, la o cabană, rudele, colegii și prietenii ce … Citește mai departe

INImoara

O denumire de alint dată adesea, cu inocență, de copii, dar care are un tâlc implicit (inima măcinând necontenit), bătrânii satelor obișnuind să-i zică animă și făcând-o sălaș al simțirilor, al suferințelor…

Că inima înflorește în iubire – cunoscând infinitul – și că iubirea e singura cheie a inimii, ne șoptesc și versurile ce strălucesc de îndată ce gândul cade pe corzile inimii: : „Există iubirea care nu va dispărea, / Ești aici, nu mai mi-e frică de nimic, / Și știu că inima mea va continua să bată, / Vom sta așa pentru totdeauna, / Ești ferit (salvat) în … Citește mai departe

Râpa Roșie

Nu întâmplător pe bancnota de 200 de lei (RON) aflăm astăzi gravat portretul MARELUI OM Lucian Blaga (profesor universitar, poet, lingvist, filozof, dramaturg, eseist, prozator, traducător, jurnalist și diplomat) și tot ca o dovadă de prețuire avem, în prezent, o universitate și un liceu ce îi poartă numele, dar să nu uităm ce nedreptate „mare cât casa” i s-a făcut în perioada comunistă, când a fost ostracizat, marginalizat, supravegheat de securitate, înlăturat din literatură, din Academie, din Universitate și trimis la „munca intelectuală de jos” (ca bibliotecar), iar în anul 1956, când a fost propus pentru Premiul Nobel pentru Literatură … Citește mai departe

Paul Tanco

Sunt pe lume profesii care nu se pot exercita ca o simplă îndeletnicire, care necesită o nemărginită afecțiune și devoțiune pentru națiune, căci îndeplinirea unei misiuni cu aură aristocrată, rațional asumată, este distinctă și mult mai presus de împlinirea datoriei deontologice de către un slujbaș de rând. Din rândul acestor profesioniști – ce bat la porțile excelenței – se înalță la loc de cinste dascălii ce izbutesc să treacă dincolo de rutinata trinitate : catedră – tablă – catalog (sau altfel spus : predare, ascultare, notare) și care își conștientizează acut menirea de apostoli ce le revine, cizelând caractere, însămânțând … Citește mai departe

Ițe pestrițe

Adeseori se-ntâmplă ca forma să ne ia ochii și să ne lase mască, cu gura căscată, împiedicându-ne să deslușim pe deplin tocmai lucrul care contează cel mai mult : fondul, conținutul, așa cum la restaurant vedem, prea bine, ce ni se servește, elegant ornat, în farfurie, dar nu știm cât de curat este în bucătărie și nici dacă alimentele – sau numai condimentele – au fost de o adecvată calitate. Și în piață suntem atrași, ca fluturii, de mărimea zarzavaturilor, de conturul perfect, de culorile ademenitoare, și în ciuda asigurărilor creștinești acordate (că numai gunoi de grajd a pus), n-avem … Citește mai departe