„Ceasul focului la munte! Sute de ceasuri am petrecut la foc, ziua și noaptea, vara și iarna, pe vârfuri și în văi, în stâne, la schit sau într-o casă de adăpost; toate erau înzestrate cu același farmec, iar fiecare și cu farmecul său deosebit, căci fiecare foc are un suflet individual. (…) Dulce e clipa, când cel dântâi cârlionț de fum albăstrui se ridică din mica piramidă de cetină și de surcele așezate cu chibzuială. Și nu te superi, ci râzi și te bucuri, chiar atunci când rotogolul ușor se schimbă într-un nor gros, alb, înecăcios și care adesea … Citește mai departe
Author: Justeţe.ro
Victimologia, pe înțelesul tuturor
În absența unui dispozitiv adecvat, nu poți observa microbii ce mișună pe mâini ori virușii ce dau năvală spre nări, iar fără un simț special, „de copoi”, sădit pe un strat gros de experiență judiciară penală, nu ești în măsură să-i reperezi pe cei nărăviți în rele, ce au apucat-o pe cărări strâmbe și care urzesc planuri nelegiuite, în privirea lor neputându-se citi, din prima, toată răutatea, ipocrizia și viclenia ce le cârmuiește sufletul.
Căci „călcătorii de lege” sunt cu ochii-n patru pe fereastra uitată … Citește mai departe
Trei frați, în moarte-mbrățișați
„Au fost odată, ca niciodată…” trei martiri, ce au căzut la datorie – la datoria conștiinței și a credinței – în lupta pentru libertate, dreptate și proprietate. Și au făcut-o nu doar cu demnitate, ci îmbrățișați în moarte și-n mormânt, fiind împușcați mișelește pe la spate, împinși cu piciorul în aceeași groapă și chiar dacă, după șase decenii, s-a reușit localizarea și deshumarea lor, în chip înțelept s-a statornicit ca osemintele lor, amestecate, să fie așezate într-o singură raclă. Și de parcă nedreptatea ce le-a fost „dăruită” nu era îndestulătoare, celor trei-frați-curați (căci jertfa purifică și înalță) nu li s-a … Citește mai departe
Bătrânica de la Porțile Raiului
E acolo mereu, în fiecare duminică lăsată de Dumnezeu, în banca a doua, capătul dinspre culoarul central al bisericuței și chiar dacă o cunosc de ceva vreme, doar din vedere, nu mă satur să mă minunez de evlavia de care dă dovadă. Cu un sfetăr alb de lână împletită, pantaloni negri și un batic al cărui nod și-l aranjează periodic sub bărbie, are cu ea, de fiecare dată, o plasă cu trei pâini, pentru săptămâna care urmează. Le-ar putea cumpăra doar la ieșire, însă, cel mai probabil, le aduce cu ea, de dimineață, pentru a le sfinți în biserică, prin … Citește mai departe
Nu știu…
Fănuș Neagu spunea că a descoperit, prin Socrate, marele adevăr: ȘTIU CĂ NU ȘTIU NIMIC și nici măcar asta nu știu, dar știu că pot ști mai mult decât știu.
Și nu mă refer aici doar la tărâmul ascuns ori la întrebările existențiale rămase fără răspuns (de unde venim și încotro ne îndreptăm, care e țelul suprem, ce ne va aduce ziua de mâine, când și cum se va da stingerea…), omul neizbutind să descifreze nici măcar unu la sută din întreg universul compus din planete, constelații și mii de galaxii, dovadă fiind uluitoarea fotografie realizată de Telescopul Spațial Huble, … Citește mai departe