Pentru a afla despre strășnicia și statornicia cazacilor vă recomand să citiți (sau chiar să recitiți, cu ochii unei alte vârste) romanul „Donul Liniștit”. A fost scris în perioada 1926-1940 de către scriitorul Mihail Șolohov, fiindu-i decernat Premiul Nobel pentru Literatură, anul 1965. Cartea prezintă soarta zbuciumată a cazacilor în cea mai tulbure perioadă a Rusiei : prima conflagrație mondială, revoluția bolșevică și războiul civil, fiind o frescă vie a vieții tradiționale, ce inspiră multă putere și pasiune. Pentru o deplină edificare asupra situației speciale din Rusia acelor ani de cumpănă aveți la îndemână și romanul „Calvarul”, scris de Alexei … Citește mai departe
Author: Justeţe.ro
Bela Kun
Protagonistul de astăzi este Bela Kun, jurist și jurnalist, conducătorul Republicii Sovietice Maghiare, ce a ființat în Ungaria în perioada martie-aprilie 1919.
Bela Kun s-a născut la data de 20 februarie 1886 în satul Nimigea de Jos (Bistrița-Năsăud), a copilărit la Cehu-Silvaniei (Sălaj) și a urmat Facultatea de Drept din cadrul Universității Franz Joseph din Cluj. Din câte se cunoaște, avea origine evreiască pe linie paternă (mama fiind însă protestantă), numele purtat de politician rezultând din maghiarizarea lui Cohen, mai întâi în Kohn și Kuhn, iar mai apoi în Kun.
După izbucnirea primului război mondial, Bela Kun s-a înrolat voluntar … Citește mai departe
Colibița
Nu e o mare ca la „Miramare” (Trieste), dar e „Mica Mare de la Munte”, a noastră, a bistrițenilor. Un lac larg și limpede, la care coboară munţii să-şi clătească chipul brăzdat de brazi, în clipa zămislirii zilei și spre ceas de înserare.
O perlă peisagistică și o reală oază de ozon. În momentul de față, reclama poate este prea mare, raportat la ofertă, iar numele încă nu a devenit renume. Pe calea parteneriatelor publice-private însă, Colibița poate atinge pragul de veritabilă stațiune turistică montană. Un prim pas ar putea fi făcut prin deschiderea unui punct permanent de informare turistică, … Citește mai departe
Bastionul Bucovinei
Suhardul e un masiv muntos molcom și mărinimos, cu trupuri rotunjite, acoperite de pajiști ce se întind ca nişte nesfârșite și înflorate covoare policrome, presărate pe alocuri cu mușuroaie înierbate, stânci golașe și grohotişuri cu aspect de mări de pietre, dar și de păduri veșnic verzi din care mai răzbate „bocănitul” cerbilor și „rotitul” cocoșilor de munte.
Suhardul se compune din trei unităţi distincte: Omu – 1932 m, Fărăoane – 1715 m şi Ouşoru – 1639 m, siluetele impozante ale celor trei vârfuri stăpânind împrejurimile. Pe vârful Omu, cel mai rapid se poate ajunge din Pasul Rotunda, prin vârful Cociorbii, … Citește mai departe
Copacul
În copilărie, curtea casei şi livada dimprejur, mi se păreau o imensitate presărată de „nestemate” născute de natură. Eram avid să descopăr lumea şi să explorez fiecare colţişor. Povesteam cu fiecare floare şi alergam după fiecare fluture. Priveam și pipăiam cu atenţie tot ce mișuna prin bătătură: râmă, cărăbuş ori buburuză. Ascultam uimit cum mierla cea neagră şi cu ciocul galben, de mărimea unui pumn, poate cânta aşa de minunat, dar mai ales că poate zbura cu ajutorul a doar două aripioare.
Tot pe atunci, cu ochii măriţi de mirare şi puri ca floarea de prun, când vedeam fructele viu … Citește mai departe