Despre tot felul de lucruri – Page 21

Duminica tuturor

„Sfințenia vine din dragoste. Toți cei ce cred și iubesc cu adevărat sunt sfinți” – Sf. Ioan Gură de Aur.

Astăzi sărbătorim „Duminica Tuturor Sfinților” sau „Duminica Sfinților Mărunți”, cunoscuți și necunoscuți căci sfințenia nu este rezervată, cum s-ar putea crede la o primă privire, numai martirilor și mucenicilor, a celor schingiuiți și prigoniți, chiar și în zilele noastre, pentru credință; nu este un privilegiu acordat exclusiv „sutanelor negre” ce-și duc traiul în asceză, rugăciune necontenită și post exagerat, ci tuturor deopotrivă și implicit oricărui om obișnuit care caută să fie curat, cumpătat, cuvios, cinstit, corect…; care dăruiește și se … Citește mai departe

Culegători de amintiri

Poate ne-au fost chiar rude ori numai amici, colegi, vecini, cunoștințe, și totuși, mulți dintre ei nu au depășit stadiul de simpli străini, căci n-am ajuns să-i cunoaștem îndeajuns de bine. Dintr-o culpă comună, nu prea am aflat, de pildă, ce opțiuni culinare, preferințe muzicale ori gusturi vestimentare aveau toți cei întâlniți pe cale, care le erau opiniile, năzuințele, speranțele, neliniștile sau prioritățile existențiale ori pasiunile ce îi înflăcărau, ce flori dăruiau, ce cărți citeau, și dacă citeau, ce culoare îi reprezentau… Abia când te uiți peste umăr realizezi că numai prietenia temeinică și trainică, regăsită masiv și în fundamentul … Citește mai departe

Postul negru de ecran alb

Fără a mai conta cu adevărat dacă suntem, sau nu, și noi vinovați, dacă suntem doar grăbiți, obosiți sau stresați, ori, în realitate, în mod obiectiv, traficul auto a devenit infernal de complicat, important este să luăm decizia de a lăsa măcar o zi mașina în parcare sau de a o duce domol pe dealuri la plimbare dacă în aceeași zi s-a întâmplat să facem două „pene” una după alta, de ne este teamă să nu aflăm un cui ruginit și seara-n pat; dacă oriunde ne-am dus am dat la tot pasul de mașini ce staționau iresponsabil pe carosabil, în … Citește mai departe

Animăluțul alpin care „învelește ciocolata”

Cred cu toată convingerea că e o probă de prostie să te porți ca „Toma Necredinciosul” și să afirmi sus și tare, și fără încetare, că nu crezi până nu vezi. Nu înseamnă că nu există fiindcă nu l-ai întâlnit ori nu i-ai deslușit chipul ascuns. Nu înseamnă că dacă treci zilnic pe lângă un loc îi cunoști toate tainele. Revelația unei esențe, a unei existențe, a unei evidențe este adesea la mâna hazardului care, într-o măsură mai mare sau mai mică, le potrivește.

Pe ruta rutieră Bistrița-Beclean, între Podirei și Viile Cristurului, de o parte și de alta a … Citește mai departe

Splendoare-n… stâncă

În curând, pe marele ecran al muntelui va rula, nu filmul cu cele mai multe bilete vândute – record deținut de „Poiana cu narcise de pe Muntele Saca”, unde se ajunge mult mai ușor, ci cel mai fascinant film realizat în golul alpin: „Ineul înflorit”, în care producător, regizor și actor este un copăcel în miniatură numit rhododendron, de ciobani poreclit smârdar sau cocozar, iar de drumeți bujorel de munte sau azalee alpină.

Cu frunzele veșnic verzi, cu un parfum delicat și o aromă aparte, asemănătoare vișinelor, acești arbuști pitici nemaipomeniți preschimbă muntele într-o mare de flăcări la mijloc de … Citește mai departe